Mitologie

Afrodita: zeița care ar fi trebuit să nu facă nimic

Citisem de curând un articol legat de Zeus, autorul articolului susținea că Zeus era în definitiv un mare egoist insensibil, mai pe englezește bine spus Zeus is a Jerk, o afirmație care se baza pe multe dintre miturile legate de viața și acțiunile figurii mitologice păstrate în timp. Despre el se știe că ar fi transformat-o pe prima lui soție într-o muscă și apoi a înghițit-o sau că l-a legat pe Prometheus de o stâncă ca vulturii să-i poată devora ficatul sau toate miturile legate de puzderia progeniturilor sale, relații sau legături din care nimeni nu scăpa cu bine din fața furiei zeiței Hera. Iar cea din urmă este de fapt cel mai nedreptățită pentru că lista amantelor sau aventurilor lui Zeus este una foarte mare.

Pornind de la premisa aceasta, a zeității grecești care făcea mai mult rău decât bine, urmând propriul său interes, mi-am amintit de marile mituri grecești care au la bază intervenția zeiței Afrodita, intervenții al căror rezultat lasă cu mult de dorit. Așadar despre Afrodita (Αφροδιτη) preluată de romani ca zeița Venus, a fost una dintre marile zeițe din Olimp, fiind considerată zeița iubirii, frumuseții, procreării și a plăcerii.

Legenda spune că s-a născut în Cipru, loc care este cunoscut sub denumirea de „Stâncile Afroditei”, undeva în sudul insulei, este locul în care se spune că a căzut organul sexual al lui Uranus, care fusese tăiat de fiul său Cronos. Acesta s-a transformat în spuma mării iar din ea A luat naștere mai apoi zeița Afrodita. Destinul acesteia a fost unul destul de nefast pentru ea, fiind o zeiță frumoasă întruchiparea însăși a conceptului de frumusețe antic grec dar căsătorită cu unul dintre cei mai ciudați zei, Hefaistos. Despre el se știe că era fierarul zeilor, că avea o înfățișare hidoasă și că era șchiop. Cu o așa achiziție acasă Afrodita nu s-a sfiit să îl înșele de fiecare dată când i se ivea oportunitatea.

Legat de infidelitatea zeiței este cunoscut episodul în care vrea să-l seducă pe Anchises, un lucru pe care reușește să îl facă pentru că își ascunde aspectul său divin, preluând înfățișarea unei frumoase și seducătoare femei. Desigur nu asta ar trebui să ne pună pe gânduri, având în vedere că la capitolul infidelitate Zeus o întrece cu mult. Deciziile sale sau intervențiile „tactice” sunt cele care creează cel mai mare haos cu putință.

Medeea, Iason lâna de aur și cea mai înfiorătoare crimă

Medeea este amintită în mitul legat de lâna de aur pe care Iason pentru că datorită ei acesta reușește să o obțină. Medeea se îndrăgostește de Iason pentru că Afrodita o farmecă la cererea zeiței Hera. Iason este observat pentru prima dată de Medeea atunci când ajunge la palatul regelui pentru a-i cere Lâna de Aur, moment în care fiica regelui Colchidei se îndrăgostește de el. Faptul că se îndrăgostește de Iason este în avantajul lui, dat fiind că era și nepoata lui Helios și a vrăjitoarei Circe și putea crea mai multe scurtături pentru el.

Cei doi reușesc prin intermediul farmecelor Medeei să ia lâna, însă tatăl acesteia îi urmărea iar Medeea pentru a-l încetini își ucide propriul frate aruncând în urma ei corpul fratelui său, Absirt, dezmembrat, în mare. Atunci tatăl ei adună corpul fiului său pentru a-i putea oferi o înmormântare așa cum se cuvenea tradiției lor strămoșești. Cei doi ajung în Corint moment în care Iason vrea să scape de Medeea, un punct în care dacă mergem pe filiera lui Euripide în care aceștia ajung să aibă doi copii împreună, deci trece ceva timp, legenda spune că își ucide cei doi copii pentru a-i da o lecție soțului său necredincios. Mai apoi îi trimite și o rochie otrăvită logodnicei soțului ei, Glauce, iar viitorul socru, Creon este la rândul lui de aceeași otravă în timp ce încerca să își salveze fiica de la moarte.

Sursa foto: John William Waterhouse

Medeea pierde absolut totul pentru Iason, chiar și ultima picătură de umanitate, din dorința de răzbunare își anulează și instinctul matern. Deși trebuie luat în calcul că în tragedia scrisă de Euripide se precizează că Medeea este izgonită din cetate împreună cu cei doi fii, dat fiind că își trădase familia nu avea unde să se întoarcă. Tragedia spune că reușește să găsească o portiță să scape cu viață pe porțile cetății. Mitologia spune că este ucisă de Creon. Putem spune că intervenția Afroditei lasă de dorit, scurtătura folosită de zei nu este cea mai bună variantă…

Afrodita în lupta premiului la concursul de frumusețe

Mărul Discordiei este unul dintre cele mai cunoscut, este deja o expresie care a fost adânc înrădăcinată în limba română, mulți dintre noi o folosim și ne referim la ceva care produce gâlceavă, certuri de toate felurile. La baza ei stă unul dintre cele mai mari mituri ale lumii vechi grecești. Discordia apare neinvitată la nunta lui Thetis cu Pileus, regele Phthiei. Nunta are loc în Pelion și toți zeii și toate zeițele au fost invitate, mai puțin Discordia sau Eris. Aceasta se duce foarte nervoasă la nuntă ducând cu ea un măr de aur din Grădina Hesperidelor, pe care l-a rostogolit pe masa unde stăteau zeii din Olimp și a spus că este pentru cea mai frumoasă dintre zeițe. Mărul s-a oprit între Hera, Afrodita și Atena, fiecare în parte crezând că este vorba despre ea.

Pentru a se putea ajunge la un consens zeițele decid să urmeze sfatul lui Zeus și să-l lase pe un om să aleagă, așadar Paris trebuie să aleagă care dintre ele este cea mai frumoasă. Mesagerul zeilor, Hermes, le-a îndrumat pe cele trei concurente la concursul de frumusețe către Idi și a apărut în fața  lui Paris. După ce l-a informat de însărcinarea lui Zeus, Paris s-a uitat la cele trei zeițe, dar nu a putut decide.

Judecata lui Paris (1638-1639) - Pictură de Peter Paul Rubens
Judecata lui Paris (1638-1639) – Pictură de Peter Paul Rubens

Nereușind să îi câștige votul, cele trei zeițe s-au dezbrăcat pentru a-l convinge pe prințul muritor de frumusețea lor. În timp ce Paris le inspecta, fiecare dintre ele i-a oferit un cadou, încercând să-l atragă de partea lor prin intermediul puterile lor.  Hera i-a promis că îl va face rege al Europei și Asiei. Apoi, Atena i-a oferit înțelepciune și pricepere în război. În cele din urmă, Afrodita i-a promis cea mai frumoasă femeie de pe Pământ. Alegerea lui Paris nu ar trebui să ne surprindă. Problema este că Elena din Troia era căsătorită.

După ce a reușit să ăși obțină dreptul său de prinț al Troiei, Paris se duce în Sparta la palatul lui Menelau cu mai multe daruri. Și aici, cu ajutorul Afroditei, o convinge pe Elena să-l urmeze în Troia. Deși este mult spus pentru că Elena este vrăjită precum Medeea, și în falsa ei iubire pentru Paris nu se opune atunci când Paris o răpește. O întâmplare simplă care a stârnit cel mai mare război din toate timpurile, Războiul Troian, care a durat zece ani și care a dus la moartea mai multor eroi greci. Din care a luat naștere Odiseea și legenda Câmpiei Latium- Aeneida în care se spune Aeneas împreună cu alți greci troieni care s-au salvat formează o nouă cetate.

Putem spune fără regret că Afrodita putea foarte bine să se odihnească undeva în Olimp decât să își folosească puterile sale „în folosul” oamenilor.

Categorii:Mitologie

Etichetat ca:, , ,