3 aspecte interesante legate de viața lui CaligulaIstorie

3 aspecte interesante legate de viața lui Caligula

1. A avut o tinerețe traumatizantă

Gaius Caesar Germanicus (Caligula) s-a născut la 31 august, în anul 12, în Antium (acum Anzio), Italia. Este al treilea dintre cei șase copii pe care i-au avut Germanicus și Agrippina cea Mare, Caligula provine din cea mai distinsă familie din Roma, Iulio-Claudieni, stră-străbunicul său a fost Iulius Caesar și străbunicul său a fost Augustus, în timp ce tatăl său, Germanicus, a fost un lider iubit.

În momentul nașterii lui, viața lui Augustus se apropia de sfârșit, sănătatea conducătorului s-a șubrezit și, având nevoie de un succesor, i-a oferit acest titlu fiului său vitreg, Tiberius, un conducător care nu era iubit de popor, și nu era dorit în poziția respectivă de conducător. Cu toate acestea, alegerea sa a fost stabilită, cu o singură condiție, ca Tiberius să-l adopte pe Germanicus și să-l numească moștenitor, tocmai pentru a face cumva pe plac poporului.

La data de 19 august, în anul 14 d.Hr., Augustus moare. Tiberius și-a asumat repede rolul de conducător și a preluat puterea de la tatăl lui vitreg și, la fel de repede, l-a trimis pe Germanicus în provinciile de est ale Romei sub pretextul unei misiuni diplomatice. Acolo, s-a îmbolnăvit și a murit într-un timp foarte scurt, eveniment ce a dat frâu mai multor teorii care l-au învinuit pe Tiberius de moartea fiului său vitreg, care îi era și rival politic.

Agrippina cea Bătrână a pus și mai multe paie pe foc, l-a învinuit în mod public pe Tiberius de moartea soțului ei și, dorind să se răzbune a alimentat și mai mult teoriile respective. Tiberius a exilat-o pe Agrippina cea Bătrână pe o insulă îndepărtată, unde a fost lăsată să moară prin înfometare. Împăratul i-a închis apoi pe cei doi fii mai mari ai ei, unul dintre ei s-a sinucis; celălalt a murit tot prin înfometare. Datorită vârstei sale fragede, Caligula a fost cruțat, însă trimis să locuiască cu străbunica lui, Livia, soția lui Augustus. În această perioadă, Caligula, care era adolescent la acea vreme, ar fi comis un incest cu sora lui, Drusilla.

În anul 31, Caligula, a fost trimis de Tiberius pe insula Capri, unde a fost adoptat de bărbatul care era presupusul ucigaș al tatălui său și tratat ca un prizonier favorizat. Forțat să-și suprime furia și să manifeste respect față de Tiberius, în ciuda urii pe care o nutrea pentru el, a fost, cel mai probabil, traumatizat de toată această situație. În ciuda asta, Caligula și-a răsfrânt toate sentimentele asupra celorlalți. Așa că, a preferat să își manifeste ura prin intermediul tuturor acțiunilor stranii care i-au fost mai apoi atribuite, îi plăcea să urmărească torturi și execuții. Și-a petrecut nopțile în tot felul orgii. Chiar și pentru instabilul Tiberius a fost prea mult și a putut observa că era dezlănțuit.

2. Numele său adevărat nu a fost Caligula

Caligula era apropiat de tatăl său și, încă de la o vârstă foarte fragedă, a început să-l însoțească frecvent pe Germanicus în campaniile sale militare. În conformitate cu tradiția, Caligula purta o uniformă cu o pereche mică de cizme, astfel dobândindu-și porecla de „Caligula”, cuvântul latin pentru „cizme mici”. Numele acesta i-a fost destinat apoi pentru tot restul vieții sale, în ciuda faptului că ura să fie numit așa.

3. Caligula și-a făcut calul consul?

Caligula avea un cal de curse preferat pe nume Incitatus, i-a oferit animalului multe cadouri, răsfățându-l foarte mult, ar fi avut chiar și un grajd din marmură. Soldaților li s-a ordonat să păstreze liniștea în proximitatea grajdului său, atunci când calul dormea. Se spune chiar că ar fi vrut să-i ofere titlul de consul. Toate informațiile de mai sus provin de la istoricul roman Suetonius.  Povestea calului consul a devenit parte a mitului împăratului nebun Caligula. În romanul lui Robert Graves I se spune că împăratul își face calul  senator, cu intenția de a-l face și consul mai târziu, în timp ce în cartea lui Lloyd C Douglas, duce totul până la capăt.

În realitate, nu a făcut nimic din toate astea. Cel mai probabil este că a spus în mod public că până și calul său ar fi un consul mai bun decât consulii de la vremea aceea, iar mecanismul de propagandă al Senatului a preluat informația de acolo. De asemenea, este posibil să se fi gândit serios la asta, dar tot ca o modalitate de a-și înjosi Senatul. Nero a încercat mai târziu să-și înjosească senatorii punându-i să lupte precum gladiatori și prostituindu-le soțiile.

Surse:

https://www.historyextra.com/
https://www.history.com/
https://www.biography.com/

1 răspuns »