Cu trompa prin cărți

Omul este poate singura ființă conștientă de faptul că urmează să moară. Faptul că existența noastră este limitată e un fapt cât se poate de îngrozitor. Dar grozăvia aceasta care ne însoțește zilnic naște în noi de cele mai multe ori valori fascinante. Încă din cele mai vechi timpuri am fost în căutarea miracolului, orice cale care să ne proiecteze în lumea suprasensibilă. Socrate spunea că trebuie să te cunoști pe tine însuți în primul rând, același principiu care stătea la baza Oracolului din Delphi. Cel care îi spune lui Laos, tatăl lui Oedip, că va fi ucis de fiul său, a încercat să fenteze soarta, dar nu a reușit. Pentru el miza existenței sale se rezuma la modalitatea prin care urma să părăsească lumea aceasta, așa cum Regele din Regele moare al lui Ionescu, nu putea părăsi o lume care și-ar fi păstrat ritmul firesc după ce el ar fi fost doar o amintire. Frica în fața morții este păcatul cel mai mare al celor doi. Greșeala comisă de ei constă în convingerea în faptul că eternitatea se rezuma la viața trăită în trup. Au trecut cu vederea importanța propriei lor ființe, nu au reușit să descopere esența umană de-a lungul vieții lor. Cunoașterea este miza existenței tuturor. Omul este dator să se cunoască, să se descopere și să descopere tot ce se poate din imensitatea unei lumi care ne primește pentru o scurtă perioadă de timp.